Glafire: Teme fierbinți ale creștinismului - Cristian Bădiliță
Volumul de față, conform descrierii autorului, reprezintă o incursiune veritabilă în studiul filologiei, istoriei și teologiei primelor veacuri, reliefând subiecte "fierbinți" pentru contemporaneitate.

Opera maestrului literar conține o colecție de eseuri formulate în jurul unor personaje istorice precum Maria Magdalena sau Iuda Iscarioteanul, dar și în jurul unor teme complexe, precum păcatul împotriva Duhului Sfânt, apocalipticul insulei Patmos, mitul îngerilor căzuți, traducerea Septuagintei și alte afinități către studiul ortodoxiei, catolicismului și al patristicii. Astfel, suspiciunea inițială privind alegerea tendențioasă a titlului cărții se risipește prin iscusința cu care autorul dezvoltă firul argumentativ și critic al fiecărui subiect abordat.
Un punct tare al lucrării este incursiunea în studierea și aprofundarea unor teme prea-dezbătute și adesea penetrante cu subiectivism, mit și chiar detașament subversiv. Criticul literar conduce cu măiestrie cititorul prin texte din spații vaste, care, deși poate nu se bucură de o autoritate consacrată, oferă climaxul necesar studierii de ansamblu al tezelor reliefate. De apreciat este, așadar, modul complex prin care autorul român se apleacă asupra "temelor fierbinți".
Lucrarea reușește să ofere posibilitatea unei incursiuni sau introduceri în scrierile de natură apocrifă sau pseudoepigrafă, fapt ce pare accesibil cititorului neavizat sau "musafir" pe acest tărâm. Este de apreciat că abordarea sumară a lecturilor respective stimulează cititorul fie spre o dorință de aprofundare, fie spre un zel teribil de confruntare sau dezertare. Prin urmare, cartea de față servește ca instrument enciclopedic ce expune sumar textele "sacre" și "îngropate" ale tradiției pseudocreștine.
Un alt punct tare al lucrării este bogata incursiune filologică de care autorul dă dovadă în expunerea fiecărui capitol, prin utilizarea unor termeni specifici sau prin reiterarea celor grecești, ebraici sau aramaici care certifică statutul academic și profesional al scrierii.
De asemenea, subliniez ca punct forte al lucrării elementul de actualitate și relevanță pentru contemporaneitate. În acest context, fac referire cu precădere la fragmentul despre "Traducerea Septuagintei (LXX) în românește", articol prin care autorul captează atenția și oferă perspective ușor de înțeles (dar greu de acceptat pentru unii) asupra metodei de lucru adoptate de traducătorii sau diortositorii români (în special ortodocși). Tot aici se încadrează și analiza sumară a teologiei și operei lui Dumitru Stăniloae, un reper pentru creștinismul românesc, precum și dezbaterile asupra Evangheliei lui Iuda, care au generat interes și intrigi semnificative în ultimii 15 ani.
"Biblia nu se apără cu strigăte și bicepși încordați, ci cu credință, bun-simț, știință de carte." (p. 429)
© Toader-Ionuț Rus
