Sfântul Duh în spiritualitatea ortodoxă - Natalia Manoilescu-Dinu

23/08/2023

Trebuie să recunosc că parcurgerea lucrării de față a fost o încântare, asta deoarece autoarea realizează o muncă de apreciat prin prezentarea pneumatologiei din punct de vedere al credinței ortodoxe. Nu-mi propun să analizez gândirea ortodoxă pe acest subiect și nici nu sunt în măsură, însă, per ansamblu sunt bucuros să văd că dispunem de o astfel de lucrare care sumarizează impecabil și pe înțelesul oricui, învățătura Bisericii Ortodoxe din România despre persoana Duhului Sfânt. 


Încă din debutul lucrării (după cum de altfel era și de așteptat), cititorul este introdus pe tărâmul teologiei ortodoxe, autoarea subliniind aspecte definitorii ale pneumatologiei ortodoxe ca purcederea Duhului doar din Tatăl (dezicerea de "Filioque").

În primul eseu al cărții, Duhul Sfânt este prezentat în corelare cu Fiul mai ales în ce privește actul creator prin care Duhul dă dinamism și vigoare creației, iar omului, prin Duhul, fiindu-i date virtuțile prin care reliefează chipul divin.

Mai apoi, specific teologiei ortodoxe, Duhul Sfânt este prezentat ca având multiple manifestări în viața pământească a Mântuitorului, prima dintre acestea fiind chiar purificarea generațiilor premergătoare Sfintei Fecioare, astfel încât Fiul să fie cu adevărat o ființă pură și fără de păcat (aș fi curios să pătrund mai adânc cu studiul în acest subiect sumbru și greoi de validat teologic). O altă particularitate a ortodoxiei întâlnită în acest capitol este identificarea sau interpretarea "degetului lui Dumnezeu" (Luca 11:20) ca fiind Paracletul sau Duhul Sfânt ce alungă demoni.

Conform spiritualității ortodoxe, hula împotriva Duhului Sfânt este echivalată cu negarea existenței Sfintei Treimi, îmbrăcând totodată diverse forme ca: contestarea prezenței divine în lume și-n sufletul omului, și mai apoi prin întinarea chipului divin din om ca urmare a înfăptuirii unui păcat personal sau al conducerii aproapelui în ispită.

O altă particularitate a spiritualității ortodoxe redată de autoare este interpretarea episodului din Ioan 20:22-23 ca dar al Duhului prin care apostolilor li se conferea sacerdoțiul, rangul sau demnitatea de preoți. De altfel, Ioan Gură de Aur afirmă că-n acel moment, apostolii au primit darul preoției și puterea de a ierta păcatele, pentru ca la Cincizecime apostolii să fie hăruiți și cu alte daruri mai deosebite ca puterea de a vindeca sau de a învia morții.

Subiectiv vorbind, un punct ceva mai slab al lucrării de față ar putea fi specificul ortodox care accentuează într-un mod exagerat rolul Tainelor în viața neofitului (credinciosului hăruit sau noului convertit), dar și aspectul misiologic al energiilor spirituale și necreate care conlucrează cu Paracletul la desăvârșirea credinciosului. Le consider un punct slab deoarece pot isca lungi discuții și dezbateri, rolul celor menționate fiind într-adevăr unul peiorativ, ce ține strict de specificul gândirii teologice răsăritene.

Fără doar și poate, ceea ce apreciez foarte mult la lucrarea de față este caracterul ei academic și rigurozitatea cu care autoarea și-a desăvârșit munca redacțională. Cele spuse anterior sunt susținute prin faptul că autoarea apelează la surse primare de încredere și mai apoi la alte surse clasice, dar mai ales prin faptul că secțiunea finală a cărții conține un comentariu cu 27 de note prin care sunt prezentați toți autorii citați, astfel încât cititorul să poată fi câtuși de puțin familiarizat cu aceștia. Deznodământul lucrării nu se încheie aici, ci continuă și prin prezentarea unui glosar ce reliefează conceptele de bază ale ortodoxiei, cam toți termenii tehnici utilizați de autoare, și care acum sunt explicați pe înțelesul cititorului însetat de cunoaștere. O muncă de apreciat!

"Rugăciunea este o adiere sfântă a Duhului ce suflă pururea în cel ce se roagă." - Patriarhul Calist (p.59)

"Bucuria spirituală, dar al Duhului, nu împiedică suferința, legată de condiția umană, dar o transfigurează, dându-ne puterea s-o purtăm." (p.60)

"Hristos S-a întrupat pentru ca omul să devină pneumatofor, adică purtător al Duhului Sfânt." - Sfântul Atanasie (p.68)


© Toader-Ionuț Rus

Share
Mulțumim pentru timpul acordat!
Spor la citit în continuare!
Powered by Webnode Cookies
Create your website for free! This website was made with Webnode. Create your own for free today! Get started